De-a lungul copilăriei, copiii dau dovadă de o capacitate remarcabilă de a dobândi și de a învăța mai multe limbi vorbite de persoanele din jurul lor. De exemplu, copiii expatriați nu au dificultăți în a se adapta la limba unei noi țări. Cu toate acestea, învățarea unei noi limbi reprezintă o provocare pentru copil, deoarece acesta trebuie să comunice eficient cu noii săi vecini, prieteni și colegi de școală. În ciuda provocării inițiale, copiii au o mare capacitate de a învăța limbi străine până la vârsta de 10 ani, iar această capacitate scade odată cu vârsta.
Multilingvismul și Alzheimer
Cercetările evidențiază relația interesantă dintre multilingvism și sănătatea creierului, în special în ceea ce privește prevenirea tulburărilor lingvistice precum boala Alzheimer. Studiile arată că creierul persoanelor multilingve prezintă o densitate mai mare de materie albă, care conține majoritatea neuronilor și conexiunile acestora. În plus, o activitate mai mare în mai multe regiuni ale creierului în comparație cu colegii lor care vorbesc o singură limbă.
Studiul, care a comparat 45 de persoane care vorbesc fluent atât germana, cât și italiana și 40 de persoane care stăpânesc doar una dintre aceste limbi și sunt suspectate de boala Alzheimer, a concluzionat că vorbirea a două limbi are un impact mai semnificativ decât vârsta și educația în protejarea împotriva declinului lingvistic. În plus, persoanele care dobândesc competențe în două limbi de la o vârstă fragedă ar putea înregistra o întârziere a apariției bolii Alzheimer cu o medie de patru până la cinci ani. Pentru a explica de ce, cercetătorii spun că aceste efecte de protecție ar putea fi un rezultat direct al modului în care creierul uman se adaptează la efortul suplimentar care apare atunci când se confruntă cu două sau mai multe limbi. Pe lângă prevenirea bolilor degenerative ale limbajului și recuperarea mai rapidă în urma accidentelor vasculare cerebrale arătate de studiul anterior. Persoanele multilingve au o capacitate mai mare de a trece de la o activitate la alta în mod eficient, ceea ce le face mai capabile să îndeplinească sarcinile care li se cer mai rapid decât colegii lor.
Importanța limbii materne și a multilingvismului în copilărie
În primii cinci ani de viață ai unui copil, acesta își învață limba maternă prin interacțiunea cu familia și părinții. Dacă părinții vorbesc două limbi diferite, copilul dobândește capacitatea de a le învăța datorită interacțiunii constante. Acest lucru subliniază importanța vorbirii a două limbi acasă pentru dezvoltarea competențelor lingvistice.
Beneficiile multilingvismului în copilărie includ:
- Dezvoltarea capacităților cognitive.
- Creșterea adaptabilității în medii culturale diverse.
- Îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor.
- Posibilități mai mari pe piața muncii în viitor.
Limbile suplimentare deschid noi orizonturi pentru copii, permițându-le să înțeleagă diverse culturi.
Influența părinților asupra dorinței copiilor de a învăța limbi străine: un studiu al Universității Cambridge
Un nou studiu realizat la Universitatea britanică Cambridge indică faptul că dorința copiilor de a învăța limbi străine este influențată, pozitiv sau negativ, de comportamentele mamelor și taților lor mai mult decât de comportamentul profesorilor sau prietenilor lor. Studiul sugerează încurajarea din ce în ce mai mare a familiilor de a învăța despre abilitățile lor lingvistice. Observând că acest lucru poate contribui la crearea unui mediu pozitiv pentru învățarea limbilor străine de către copii.
Studiul a fost efectuat pe mai mult de 1 300 de elevi în al optulea an de studiu. Rezultatele au arătat că încrederea familiilor în importanța învățării limbilor străine joacă un rol esențial în motivarea copiilor. Cercetătorii consideră că aceste rezultate indică necesitatea de a îndrepta eforturile educaționale și către familii, nu doar către copii.
Câte limbi străine poate stăpâni un copil?
Nu există o limită precisă a numărului de limbi pe care un copil le poate învăța în același timp. Acest număr variază în funcție de indivizi și de circumstanțele lor de învățare. Depinde de mai mulți factori, cum ar fi timpul, concentrarea și mediul lingvistic în care trăiește copilul. În cele din urmă, accentul ar trebui pus pe asigurarea unui mediu stimulativ și încurajator pentru învățarea limbilor străine. Astfel încât să fie stimulată dorința copilului de a explora și de a dobândi competențe lingvistice. Studiile indică faptul că copiii pot învăța mai multe limbi în mod natural dacă li se oferă suficiente oportunități și stimulare. Provocarea constă însă în asigurarea sprijinului necesar și a oportunităților continue de dezvoltare a acestor abilități.
